EXCLUSIV VIDEO | Avertismentul unui expert în educație: „Profesorii sunt plătiți ca niște cerșetori. Educația a devenit o barieră de netrecut pentru unii elevi, părinții cofinanțează un învățământ care ar trebui să fie gratuit”

În următorii zece ani, unu din doi învățători va ieși la pensie, în timp ce mai puțin de 10% dintre cadrele didactice au vârstă de până în 30 de ani. Cifrele arată că tinerii nu mai sunt atrași să stea la catedră în sistemul de învățământ românesc, iar cel mai vârstnic profesor din școala românească are 81 de ani. Multe dintre necesitățile elevului la școală se rezolvă în continuare cu banii scoși din buzunarul părinților, cofinanțatori constanți ai unui sistem de învățământ care ar trebui să fie gratuit.

Ștefan Pălărie, senator USR și membru în Comisia pentru învățământ, inițiatorul unor politici publice în domeniul educației, a spus, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că fără o modificare radicală și drastică în domeniul educației, fără aducerea tuturor salariilor la nivel de normalitate, nu se poate vorbi despre o schimbare concretă și reală în peisajul învățământului românesc.

Cât despre alocarea bugetară din 2023 pentru Ministerului Educației, Ștefan Pălărie susține că, la un simplu calcul se observă clar discrepanțele între media europeană – undeva la 4,3-4,6 procente alocate din PIB pentru învățământ și România – cu o alocare de 2,1% din PIB-ul prognozat.

Mai mult, noile legi ale educației sunt la a treia amânare de la doi miniștri pe care i-a avut învățământul în 2022, iar ”România Educată” mai trebuie să aștepte schimbările radicale promise. Învățământul are o lege în vigoare din 2011 care, cu cele peste 100 de modificări aduse de atunci de miniștrii Educației, a ajuns cel mai corectat și completat act normativ din ultimul deceniu.

În iulie 2021, proiectul ”România Educată” al președintelui Klaus Iohannis, asumat prin memorandul de Guvern, venea cu promisiuni de schimbare fundamentală în educație și cu termene clare. Schimbarea era așteptată de la Sorin Cîmpeanu, ministrul în funcție la momentul lansării proiectului ”România Educată”, și de la Guvernului Cîțu, apoi de la Guvernul Ciucă.

”Un profesor debutant primește o mărire salarială de doar 165 de lei”

În condiții de subfinanțare, dar cu pretenții de a apropia învățământul românesc de cel finlandez, în școli, multe nevoi ale elevilor în procesul educațional sunt acoperite în continuare din banii părinților.

”Că se numește fondul clasei, că se numește fondul școlii, că se numește donație voluntară. Legală, ilegală, imorală, ea se întâmplă în momentul de față, este o cofinanțare continuă de către părinți a învățământului care ar trebui să fie gratuit. Nu se poate să spui că 2,1% este suficient, atunci când media europeană este undeva la 4,3-4,6%.

Legat de salarizarea profesorilor, am întrebat-o pe doamna ministru (Ligia Deca – ministrul Educației – n.r.) dacă știe în valoare absolută cu cât va crește salariul unui profesor debutant, pe baza măririlor pe care dumneaei le-a prognozat. Nu mi-a răspuns, dar i-am explicat eu că este vorba despre o mărire salarială de 165 de lei. De la 2.173, încă 165 de lei. Valoarea celui mai mic salariu, profesor debutant, studii de scurtă durată.

Profesorii sunt plătiți ca niște cerșetori în momentul de față și mulți mi-au spus că așa se și simt”, a spus senatorul Ștefan Pălărie, la GÂNDUL EXCLUSIV.

„Avem un profesor de 81 de ani și sub 10% au vârsta până în 30 de ani”

Ștefan Pălărie a atras atenția că, din cauza salariilor neatractive și a resurselor și condițiilor din școala românească, foarte puțini tineri mai sunt atrași de o carieră în învățământ.

”Cifrele din sistem sunt absolut terifiante și mă refer aici la vârsta celui mai în vârstă profesor din România. Știți că, la plata cu ora, se poate rămâne în continuare în sistemul de învățământ, colaborator în funcție de numărul de ore livrate. Avem în sistemul românesc un profesor de 81 de ani și, potrivit cifrelor, în următorii zece ani, unu din doi învățători va ieși la pensie.

Apoi, mai puțin de 10% din corpul profesoral al României are vârstă de până în 30 de ani. Tinerii nu mai sunt aici. Și ar trebui să ai tinerețe, robustețe, pasiune și energie.

Fără o modificare radicală, drastică, de genul celei care s-a întâmplat în sistemul sanitar în anul 2017, fără să aduci toate salariile la nivel de normalitate și apoi să continui să investești inteligent în formarea continuă, în programe de școlarizare avansată – dar prima etapă obligatorie este să ajustezi nivelul salarial al profesorilor -, nu putem să ne așteptăm la rezultate diferite față de ce avem acum”, a explicat Ștefan Pălărie.

„Unu din trei copii ai României se duce seara flămând la culcare”

O altă ”realitate dură” are legătură tot cu alocarea bugetară. Studiile UNICEF și  World Vision arată că unu din trei copii ai României se duce seara flămând la culcare.

”Cum ai putea milita pentru performanță când unu din trei copii se culcă flămând? Noi ar trebui să avem niște miliarde de lei alocate pentru ca măcar un milion de copii din România să aibă programul masă caldă în școală. Discutăm din nou de alocare bugetare.

Vă spun o altă cifră cutremurătoare pentru mine. În învățământul rural avem 100.000 de copii care învață în sistem simultan. De aici vine revolta mea. În momentul de față, educația a devenit o barieră de netrecut pentru cei care nu au capacitatea economică de a se întreține, a face meditații sau a învăța pe cont propriu„, a atenționat senatorul Ștefan Pălărie, care este și fondatorul Școlii de valori, inițiator al unor politici publice în domeniul educației.

„În general, educația ar trebui să aibă un consens unitar politic”

În ceea ce privește discuțiile și controversele privind noile legi ale educației. Ștefan Pălărie vede ca posibilă soluție rescrierea acestora de la zero, dar de către un grup de specialiști în științele educației și fără nicio implicare a politicului în strategiile și programele educaționale.

„Abordarea cea mai curată ar fi rescrierea de la zero a legilor educației, de către un grup de specialiști români în științele educației, combinați, dacă este nevoie, și cu specialiști din străinătate. Există o specializare mondială care pregătește oameni supracalificați exact în domeniul ăsta. Există o literatură de specialitate și o știință întreagă de cum construiești asta pentru un stat, corelat cu o strategie educațională, una economică și cu una de țară.

Există și în România specialiști care asta au studiat, asta au cercetat, asta au dezvoltat. Asta este vestea bună. Vestea proastă este că încrederea acestora în mediul politic este foarte mică. O decizie pe care politicul aflat la putere trebuie să o ia, și anume să nu mai mânjească aceste echipe de oameni care să lucreze. În general, educația ar trebui să aibă un consens unitar politic.

Cumva, programul România educată, dacă avea în spate un motor onest din partea președintelui, ar fi putut să fie o șansă. Revenind la legile educației, mie îmi este teamă că, în ianuarie sau în februarie, o să vedem intrată în zona de avizare interministerială o formă foarte asemănătoare cu ceea ce am văzut a legilor vechi, niște legi care au fost teribil de criticate”, susține senatorul Ștefan Pălărie, membru în Comisia pentru învățământ.

Urmăriți interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Anul 2022, fără schimbările majore așteptate în școală. Ștefan Pălărie: „Excesul de politizare este drama învățământului. Cât timp rămânem în zona asta, România educată este doar o panglică poleită pe un mare dezastru”

EXCLUSIV | Noile legi ale educației, la a treia amânare de la doi miniștri, România educată mai așteaptă. ”Cea mai mare dorință este să însemne ceva mai bun și să nu se schimbe cel puțin un ciclu complet de învățământ” 

EXCLUSIV | Cum a ieșit bugetul Educației pe 2023 mai mic decât în 2022, deși el este mai mare? Explicațiile uluitoare ale analiștilor: ”Este o majorare prin scădere, ca pentru o Cenușăreasă, primește ce mai rămâne. Ne amanetăm viitorul”